Despre melodramă

Melodrama, apărută în timp ce modernismul lua avânt în artă, ca răspuns la Revoluția Franceză, revoluția industrială și modernizarea, se concentrează asupra familiei și valorilor morale promovate de burghezie, în opoziție cu poveștile moralizatoare și divinitățile dinastice sau mitice, cum sunt cele ale tragediilor grecești apreciate de aristocrația elitistă. Inițial, melodrama reproduce, la nivelul celulei familiale, patriarhatul și capitalismul, conferind agentivitate precumpănitor personajelor masculine și militând pentru protecția proprietății private. Raportul de forțe dintre sexe se schimbă pe măsură ce femeile din clasa muncitoare intră și ele în uzine, în timp ce cele din clasa mijlocie se retrag de pe piața muncii și devin casnice. Melodramele cinematografice de până la Al Doilea Război Mondial (și, în unele cazuri izolate, inclusiv din anii 1950) reflectau polarizarea claselor sociale, ce a înlocuit ierarhia prestabilită.

Cum cinematograful timpuriu se identifica cu consumerismul, necesitatea de a atrage și publicul feminin, pe lângă cel masculin, a dus la dezvoltarea melodramei. În timp ce bărbatul era reprezentat ca arbitru al justiției în afara spațiului casnic (de exemplu, în westernuri), femeia era promovată ca arbitru al gustului la domiciliu. Recunoașterea și extinderea genului (care, spre deosebire de alte genuri, nu marginalizează femeia) se manifestă și în mizanscena filmelor, în surplusul de obiecte și decorațiuni interioare.

În relație cu schimbările sociale și ascensiunea modernizării, melodrama încearcă să înțeleagă, pe de o parte, modernismul (cu al său subiect descentrat, victimă a alienării provocate de capitalism și depersonalizarea tehnologică) și, pe de altă parte, familia. Viața cotidiană a individului trebuie să fie învestită cu semnificație și justificare. Ca produs cultural popular, melodrama ia noțiunea de criză socială și o mediază într-un context privat, căminul familial. Astfel, se reflectă aspirația burgheză către ordine socială, exprimată prin narațiuni personale. Internalizarea socialului este urmată de externalizarea stărilor psihice. Cum melodrama este concentrată asupra familiei, a conflictelor sale și a problemelor asociate, precum datoria și dragostea, personajele adoptă în principal roluri psihice, devenind mai degrabă coduri ce trebuie descifrate, în detrimentul complexității psihologice. Acțiunea dramatică se desfășoară între personaje și nu în interiorul lor.

Melodrama perpetuează valorile tradiționale ale familiei, incluzând poziția subordonată a femeii. Totuși, bărbatul este reprezentat și el în sfera domestică (specifică femeii), la domiciliu, prin urmare într-un spațiu nu al producției, ci al reproducerii. Căminul reprezintă, metonimic, un loc al confruntării ideologice dintre producție și reproducere. Alienarea procesului de muncă a bărbatului este strămutată în spațiul casnic, iar familia (în special femeia și copiii) ar trebui să satisfacă nevoile pe care relațiile de producție capitaliste nu le pot satisface, costul fiind reprimarea sexuală și sacrificiul femeii. Deoarece reproduce familia și, în cadrul ei, deplasarea simțului alienării, melodrama face vizibilă, sub forma tensiunilor familiale, exploatarea și oprimarea experimentate diferit de membrii familiei, dar care trebuie să ajungă la un deznodământ de compromis. Bărbatul, aflat în sfera femeii, devine mai puțin viril și mai feminizat, ceea ce face melodrama mai atractivă pentru publicul feminin. Spectatorii femei regăsesc cu plăcere contradicțiile ideologice revelate pe ecran și mizanscenarea propriilor experiențe, în timp ce spectatorii bărbați se delectează cu „rezolvarea” contradicțiilor respective.

Perspectiva feminină proiectează adesea o fantezie care, în termenii patriarhatului, este transgresivă și, ca atare, nu poate fi realizată. Ca atare, melodrama feminină nu se încheie întotdeauna cu o rezoluție sau o reconciliere a contrariilor. Dar, deși protagonista feminină nu câștigă în final, spectatoare se identifică cu și este delectată de evoluția protagonistei pe parcursul narațiunii.